Direitor Ezekutivu Timor Aid, Sr. Florentino Sarmento; Reprezentante UN Women iha Timor-Leste, Sra. Sunita Caminha; Diretora Ezekutiva Interina Fundasaun Alola, Sra. Maria Guterres depois asina akordu serbisu parseria, Kinta-feira (3/10)

UN WOMEN – TIMOR AID – FUNDASAUN ALOLA FORMALIZA SERBISU PARSERIA HODI SUPORTA FETO SORU NAIN IHA TIMOR-LESTE

(Alolamedia – Dili) Iha loron 3 fulan-Outubru tinan 2019, organizasaun 3 mak hanesan UN Women, Timor Aid, no Fundasaun Alola asina Nota Intendementu serbisu hamutuk hodi suporta feto soru nain sira iha Timor-Leste

Liu husi seremonia asina akordu ne’ebe halao iha edifísiu Timor Aid – Dili, instituisaun tolu ne’e formaliza sira nia kolaborasaun no tama ba fase foun ida hodi bele dezenvolve industria tais Timor-Leste nian. Direktor Ezekutivu Timor Aid, Sr. Florentino Sarmento durante seremonia ne’e sente haksolok bele formaliza kooperasaun serbisu ne’ebe hahu ona desde tinan rua liu-ba.

“Hau kontente teb-tebes tanba finalmente bele formaliza ita nia kooperasaun ne’ebe lao durante tinan ida resin ona. Hau hanoin ida ne’e pasu importante”, hateten Direktor Ezekutivu Timor Aid.

Entertantu, Diretora Ezekutiva Interina Fundasaun Alola, Sra. Maria Guterres hato’o ninia agradesimentu ba UN Women involve Fundasaun Alola iha serbisu parseria ida ne’e hamutuk Timor Aid no espera katak grupu alvu husi programa Hakbiit Ekonomia feto – Alola nian.

“Hau espera katak parseria ida ne’e sei bele tulun duni ba ami programa hakbiit ekonomia feto atu serbisu diak liu-tan ba ita nia grupu soru nain sira iha baze liu-liu oinsá fo kapasitasaun ba sira atu nune’e sira bele iha sustentabilidade ba oin”, Sra. Maria Guterres haktuir.

UN Women nu’udar ajénsia ONU ne’ebe ho mandatu ba igualdade jéneru no empoderamentu ba feto mos sente kontente tebes bele formaliza kolaborasaun serbisu ho Fundasaun Alola nomos Timor Aid ne’ebe iha tinan barak nia laran esforsu an hodi dezenvolve area ida ne’e.

Ami kontente katak bele avansa ita nia luta atu preserva, promove soru nain sira nia matenek, sira nia direitu no sira nia knaar iha Timor-Leste nia dezenvolvimentu iha komunidade, ba sira nia familia nomos iha setor sira seluk hanesan setor turizmu nian”, Reprezentante UN Women iha Timor-Leste, Sra. Sunita Caminha hateten.

Reprezentante UN Women ne’e mos reforsa katak liu husi UN nia knaar hodi suporta Governo Timor-Leste nia implementasaun ba Objetivu Dezenvolvimentu Sustentavel (ODS) bele enkaixa duni aspeitu oin-oin inklui mos empoderamentu ekonomia feto, prezervasaun ba kultura identidade nomos oinsá atu asegura ba prosesu soru tais la fo impaktu negativu ba meiu ambiente.

Kolaborasaun serbisu hodi dezenvolve indutria tais Timor-Leste nian entre Fundasaun Alola, Timor Aid no UN Women hahu husi tinan 2 liu-ba. Maski seidauk iha akordu formal ba serbisu hamutuk ne’e maibe sira konsege atinji rezultadu positivu barak Estabelesimentu rede soru nain iha Oecuse sai hanesan susesu ida no sai ezemplu diak ba soru nain sira iha munisípiu seluk. Sra. Teresa Alita Verdial, Offisial UN Women’s Timor-Leste ba programa Hakbiit Ekonomia ne’ebe durante ne’e lidera prosesu ne’e esplika katak susesu ne’e hanesan odomatan diak ba tama ba munisípiu seluk.

“Ida ne’e hau hanoin hanesan odomatan diak ba ita hotu atu tama ba munisípiu seluk tanba oecusse mai duni ho komitmentu boot husi soru nain sira nomos parseria ne’ebe haree ona katak partisipasaun husi ZEEMS nian kapas teb-tebes iha momentu ne’eba no ita konsege mos halibur soru nain sira para oinsá sira bele tuur hamutuk hodi haree ba dezenvolvimentu sira nian, dezenvolve tais ne’e rasik nomos programa iha futuru nian”, hateten Ofisial UN Women ba programa Hakbiit Ekonomia ne’e.

Hanesan identidade kultural Timor-Leste nian, nakonu valór istóriku no reprezenta identidade espesífiku husi komunidade ida ninian. Liu husi liman krativu feto suru nain sira, tais transforma sai produtu ne’ebe iha valor a’as hodi kompete no bele reprezenta Timor-Leste iha mundu internasionál. Komitmentu atu bele proteje no prezerva ita-nia identidade kulturál ne’e labele lakon sai dever ema hotu nian.

“Oinsá maka ita bele haforsa, laos deit abilidade maibe matenek, konesementu nomos ita bele enkoraja sira iha sira nia inovasaun oin-oin ne’ebe neneik-neneik sira halo rasik. Importante ita kee husi uluk-uluk motivu sira ne’ebe lakon ona, ita bele hamoris fali, ita bele halo revitaliza maibe laos para ita hanesan hanoin deit ba pasadu maibe tenke hanoin ba oin ne’e atu oinsá ita bele halo inovasaun ne’ebe nesesária atu responde ba ijijensia ne’ebe mak iha”, Direktor Ezekutivu Timor Aid esplika.

Sr. Florentino Sarmento mos konsidera katak ho asina akordu ne’e entre instituisaun 3 sei serbisu efisiente no efetivu liu atu bele empodera feto alvu sira, laos deit atu preserva abilidade no arte kultural identidaria husi beiala sira maibe bele hakat ba oin ho hanoin ne’ebe luan liu, oinsá sira bele hadia sira nia moris, ho indústria kreativu ida ne’e.

“Fiar katak tinan oin bainhira ita refleta haree katak iha mudansa duni ba situasaun soru nain sira, ba ambiente liga ba soru nain, no kontente katak ita bele lao ba oin”, lia fuan ikus husi Reprezentante UN Women iha Timor-Leste, Sra. Sunita Caminha.

#remata

“Hau espera katak parseria ida ne’e sei bele tulun duni ba ami programa hakbiit ekonomia feto atu serbisu diak liu-tan ba ita nia grupu soru nain sira iha baze liu-liu oinsá fo kapasitasaun ba sira atu nune’e sira bele iha sustentabilidade ba oin”
Sra. Maria Guterres
Diretora Ezekutiva Interina Fundasaun Alola,
“Ami kontente katak bele avansa ita nia luta atu preserva, promove soru nain sira nia matenek, sira nia direitu no sira nia knaar iha Timor-Leste nia dezenvolvimentu iha komunidade, ba sira nia familia nomos iha setor sira seluk hanesan setor turizmu nian”
Sra. Sunita Caminha
Reprezentante UN Women iha Timor-Leste
“Oinsá maka ita bele haforsa, laos deit abilidade maibe matenek, konesementu nomos ita bele enkoraja sira iha sira nia inovasaun oin-oin ne’ebe neneik-neneik sira halo rasik. Importante ita kee husi uluk-uluk motivu sira ne’ebe lakon ona, ita bele hamoris fali, ita bele halo revitaliza maibe laos para ita hanesan hanoin deit ba pasadu maibe tenke hanoin ba oin ne’e atu oinsá ita bele halo inovasaun ne’ebe nesesária atu responde ba ijijensia ne’ebe mak iha”,
Sr. Florentino Sarmento
Direktor Ezekutivu Timor Aid
“Ida ne’e hau hanoin hanesan odomatan diak ba ita hotu atu tama ba munisípiu seluk tanba oecusse mai duni ho komitmentu boot husi soru nain sira nomos parseria ne’ebe haree ona katak partisipasaun husi ZEEMS nian kapas teb-tebes iha momentu ne’eba no ita konsege mos halibur soru nain sira para oinsá sira bele tuur hamutuk hodi haree ba dezenvolvimentu sira nian, dezenvolve tais ne’e rasik nomos programa iha futuru nian”,
Sra. Teresa Alita Verdial
Offisial UN Women’s Timor-Leste ba programa Hakbiit Ekonomia
%d