GASC KONGRATULA GRUPU SUKU HADOMI INAN NO OAN – MANUFAHI:
“Imi Nia Serbisu Ne’e Halo Ami Nia Serbisu Ne’e Susesu, Sei Imi La Halo Serbisu Ida Ne’e Maka Relatorio Mundial Dehan Mal-Nutrisaun Sei Barak Nafatin”

Inisiativu promove maternidade seguru iha komunidade nian liu husi estabelese grupu Suku Hadomi Inan no Oan ou SHIO hahu husi tinan 2007. Nu’udar rede serbisu voluntario iha nivel suku nian, prezensa grupu SHIO importante tebes atu reforsa serbisu pesoal saude sira hodi responde ba problema saude ne’ebe mosu inklui tau matan ba saude inan no oan.

“Ho objetivu atu reduz mortalidade inan no oan maka ami lori ba halo atividade SHIO hodi motiva inan sira hotu atu hotu-hotu tenke hola parte iha saude, tenke badinas, liu-liu inan isin rua sira, se mak hakarak atu sai inan diak tenke hadia sira nia oan, sai ema diak ba futuru”, hateten Fransisco Tilman, Koordenador SHIO suku Holarua – Manufahi.

Atividade lubuk ida implementa husi grupu ne’e desde tinan estabelese hanesan promove fó-susubeen inan eskluzivu, promosaun kuidadu ba bebe foin moris, fornese akonselamentu ba inan isin rua no inan fó susu inklui mos identifika no refere labarik ne’ebé mak sofre mal-nutrisaun iha suku laran. Dedikasaun serbisu husi membru grupu SHIO liu-liu iha munisípiu Manufahi hetan apresiasaun diak husi Koordenadór GASC.

“Hau hakarak kongratula mana sira grupu Suku Hadomi Inan no Oan tanba ita boot hanesan ema ne’ebe hakarak voluntario hodi apoio inan sira iha imi nia suku atu nune’e bele hetan saude diak”, Koordenadór Grupu Apoiu Sosiedade sivil (GASS), Filipe da Costa

Inan ho oan hamutuk 30 resin inklui lideransa komunitarian sira iha simu vizita cortezia ne’e ho fuan haksolok no simbólikamente tara tais hodi fo benvindo ba Koordenadór GASS no kumutiva. Hafoin remata, inan sira no membru SHIO rona lia fuan benvindo husi reprezentante diretora ezekutiva Fundasaun Alola, Jesuina Ximenes no kontinua rona diskursu badak ida husi Koordenadór GASS, Filipe da Costa. Iha ninia intervensaun, Filipe da Costa hato’o ninia perkupasaun kona-ba situasaun nutrisaun iha Timor-Leste.

“Ita nia demokrasia diak, ita nia direitus umanus diak, partisipasaun politiku ne’ebe agora diak mas iha fali uma laran ne’e hamlaha sei iha, mal nutrisaun sei iha, inseguransa sei iha tuir dadus ida ne’e, entaun ita tenke hadia sira ne’e para politika avansadu, ekonomia, social, saude tenke mos avansa ”, dehan Filipe da Costa, Koordenadór Grupu Apoiu Sosiedade Civil (GASC) esplika.

Durante vizita cortezia ne’e,  Koordenadór Grupu Apoiu Sosiedade Civil (GASC) simbolikamente entrega pakote maternidade ba inan sira ne’ebe partus iha fasilidade saude inklui entrega faru ofisial ba membru SHIO iha suku Holarua. Iha ambitu amizade nia laran, Filipe da Costa  nu’udar Koordenadór Grupu Apoiu Sosiedade Civil (GASC) asisti reuniaun entre membru SHIO no iha tempo hanesan halo diskusaun ho sira kona-ba sira nia atividade no perkupasaun durante sira halao sira nia knaar.

“Ita hakarak realiza Alola nia mehi, la iha tan inan ida sei mate bainhira tur ahi ka bebe, la bele oan sira mate tanba mal-nutrisaun, ita hakarak Timor-Leste saudavel liu-tan, atu halo ida ne’e ita serbisu hamutuk, inan sira kuidadu-an, kuidadu bebe, Alola fahe informasaun no ami buka apoio, ita sei serbisu hamutuk ita sei manan luta ida ne’e”, dehan Filipe da Costa, Koordenadór Grupu Apoiu Sosiedade Civil (GASC)

Pakote Maternidade ne’ebe entrega simbolikamente durante vizita cortezia ne’e hanesan meius ida hodi fo atrai inan sira atu partus seguru iha fasilidade saude. Iha pakote ne’e nia laran, Alola fornese pakote ijiene no sanitariu ne’ebe inan sira presiza mak hanesan ropa bebè nian, lipa, sabaun, pensu no materiais nesesariu seluk.

“Pakote Maternidade ne’e sai hanesan prémiu kiik oan ida no apresiasaun husi maun boot sira ne’ebe suporta atu fo ba inan sira ne’ebe durante isin rua badinas ba konsulta depois bainhira partus sira partus iha fasilidade saude” informa Albertina de Rosa, ekipa programa Saude Inan no Oan – Alola nian.

“Ita hakarak realiza Alola nia mehi, la iha tan inan ida sei mate bainhira tur ahi ka bebe, la bele oan sira mate tanba mal-nutrisaun, ita hakarak Timor-Leste saudavel liu-tan, atu halo ida ne’e ita serbisu hamutuk, inan sira kuidadu-an, kuidadu bebe, Alola fahe informasaun no ami buka apoio, ita sei serbisu hamutuk ita sei manan luta ida ne’e”,
Filipe da Costa
Koordenadór Grupu Apoiu Sosiedade Civil (GASC)

“Hau hakarak kongratula mana sira grupu Suku Hadomi Inan no Oan tanba ita boot hanesan ema ne’ebe hakarak voluntario hodi apoio inan sira iha imi nia suku atu nune’e bele hetan saude diak”, Koordenadór Grupu Apoiu Sosiedade sivil (GASS), Filipe da Costa

"Ami konsege reativa fila fali membru SHIO hamutuk nain 60, kada suku membru 15, husi ne’e ami kapasita sira kona ba oinsá fo han ba bebe no labarik kiik sira ”, Jesuina Ximenes, Gestor Alola ba programa Saude Inan no Oan.

IMG_1141

“Durante tinan naruk hau hetan informasaun husi programa Alola inlui mos durante hau isin rua to’o hau nia partus iha Fasilidade Saude, hau kontente tanba buat hotu lao ho diak no hau kontente simu pakote ida ne’e,” hateten Ursula Andrade, inan ida membru SHIO Suku Holarua.

Inisiativu promove maternidade seguru iha komunidade nian liu husi estabelese grupu Suku Hadomi Inan no Oan ou SHIO hahu husi tinan 2007. Nu’udar rede serbisu voluntario iha nivel suku nian, prezensa grupu SHIO importante tebes atu reforsa serbisu pesoal saude sira hodi responde ba problema saude ne’ebe mosu inklui tau matan ba saude inan no oan.

Pakote Maternidade ne’ebe entrega simbolikamente durante vizita cortezia ne’e hanesan meius ida hodi fo atrai inan sira atu partus seguru iha fasilidade saude. Iha pakote ne’e nia laran, Alola fornese pakote ijiene no sanitariu ne’ebe inan sira presiza mak hanesan ropa bebè nian, lipa, sabaun, pensu no materiais nesesariu seluk.

%d